SUMAR

Nota bibliografului. Conversia scrierilor nelatine

CUVÂNT DESPRE SPIRIDON VANGHELI

Mihai Cimpoi. Turnul dorului

Stanislav Rassadin.  Copacii cântă cu păsările

Olguţa Caia.  De la Bădiţa din Humuleşti - la Bădiţa din Chişinău

Vlad Ciubucciu. Strămoşii lui Guguţă cel Bun

Dumitru Vacariu. O candelă cu flacără de aur

Grigore Vieru. Tu ştii

Aprecieri

Dragă nene Spiridon Vangheli: scrisori de la copii

Din confesiunile scriitorului

Tabel cronologic

A FORWARD ABOUT SPIRIDON VANGHELI

Mihai Cimpoi. The tower of Homesickness

Stanislav Rassadin.  The trees sing with the birds

Appreciationsappreciations.htm

Dear uncle Spiridon Vangheli

Biographical information on Spiridon Vangheli

OPERA LITERARĂ

În original

În alte limbi

Lucrări scrise în colaborare

PUBLICISTICĂ

SPIRIDON VANGHELI - TRADUCĂTOR

SPIRIDON VANGHELI - SELECŢII

REFERINŢE CRITICE

DEDICAŢII ÎN VERSURI

SCRISORI DE LA COPII

INTERVIURI, DISCURSURI

BIBLIOGRAFII

MATERIALE AUDIOVIZUALE

Înregistrări pe disc

Filme cu desene animate

Diafilme

Emisiuni televizate

TABEL CRONOLOGIC

Spiridon Vangheli s-a născut la 14 iunie 1932 într-o familie de ţărani din comuna Grinăuţi, judeţul Bălţi.

Şcoala primară, evident, o face în satul natal. La 12 ani îi moare mama. „Atunci a asfinţit copilăria şi adolescenţa mea, a doua zi m-am pomenit înhămat la carul cel mare al vieţii", va spune mai târziu scriitorul.

Era 1944. Tata, un gospodar de frunte (maşină de treierat, 20 de hectare de pământ, doi copii la liceu), era mereu hărţuit şi ameninţat cu pistolul de NKVD şi golanii satului ajunşi peste noapte la putere.

Văzând prin ce trece tata, copiii săi, cu care ţinea gospodăria (arau şi coseau de la 10—11 ani), au înţeles încă de pe atunci pe cine şi pe ce se sprijină puterea sovietică. Când a ajuns scriitor cunoscut şi i s-a propus să intre în partidul comu­nist — Vangheli a refuzat.

Cum nu prea aveau la ce să tragă acasă după moartea mamei, băieţii înnoptau ades la coliba din Săraturi—o oază de lumină în copilăria scriitorului. Păi, că acolo le era via, livada, harbuzăria, aveau fântâna lor, şi se afla nu departe de sat.

În 1946 autorul lui Guguţă lasă coliba şi intră la Şcoala nr. l din Bălţi în clasa V-a.

1947 — anul foamei. Printre cei care îşi căutau rostul la Bălţi, mai mult umbre decât oameni, era şi umbra lui Spiridon Vangheli, elev în clasa Vl-a.

În toamna lui 1948 abandonează şcoala din Bălţi şi se întoarce acasă. Peste o jumătate de an intră în clasa Vll-a în satul Pelinia aflat la o azvârlitură de băţ de satul Grinăuţi.

E promovat, dar din nou abandonează şcoala. Pricopsindu-se cu o rablă de aparat nemţesc, ajunge fotograf „vestit" în sat.

Revine în clasa VIII-a abia în trimestrul patru, absolvind-o.

Din clasa VlII-a trece direct în clasa X-a, vara susţinând extern examenele pentru clasa IX-a şi iată-1 absolvent al şcolii medii.

Se angajează profesor de matematică la Şcoala din satul Sângerenii Noi unde lucrează o singură zi. Văzând că celor doi profesori de matematică nu le ajung ore şi se tot ceartă, le-a dăruit toate orele lui de profesor tânăr şi dus a fost. Se înfăţişează apoi la Institutul învăţătoresc din Bălţi şi bate la uşa domnului rector Maclovici.

Rectorul face ochi mari:

—  Din care cer ai căzut? Concursul s-a terminat acum o lună!

Apoi cine ştie ce i-a venit în gând domnului rector, privind vizitatorul care 1-a uimit. Şi-o fi zicând: „Ia să fac şi eu o trăsnaie!" Şi o lasă mai moale:

—  Ştii ce? dă dumnealui din mână. Dacă dai toate examenele într-o singură zi şi
le dai bine — te primesc!

A doua zi, pe la orele 16, era student la facultatea de filologie.

Peste o jumătate de an îi vine în cap alta — să se transfere la Institutul Pedagogic din Chişinău. Domnul Maclovici nici să audă, dar până la urmă a cedat...

În martie 1952 iată-1 student la Institutul Pedagogic. El e acela care a inaugurat Foaia Literară a Institutului, înfiinţând, totodată, cunoscutul cenaclu literar unde au prins aripi scriitorii consacraţi de azi, colegii săi: Grigore Vieru, Victor Teleucă,

Gheorghe Vodă, Pavel Boţu, Mihail Ion Ciubotaru, Andrei Strâmbeanu, Valentin Mândâcanu. De aici a pornit şi drumul actorului şi regizorului Ion Ungureanu.

În vara lui 1955 Spiridon Vangheli se căsătoreşte cu Eleonora Popa — colegă de facultate, prietenă de suflet şi de gânduri.

La absolvire e recomandat la aspirantura Institutului de Literatură din Moscova, îşi face bagajele, dar în drum spre Moscova e luat „cu arcanul" la armată şi dus în fundul Siberiei. De ce s-a temut în copilărie — n-a scăpat mai apoi.

Întors la vatră după 28 de luni, nici n-a vrut să audă de aspirantură. Va lucra doi ani de zile la Şcoala medie Năpădeni — satul de baştină al soţiei.

În 1960 revine la Chişinău în calitate de redactor la editura „Cartea Moldovenească", apoi redactor superior la editura „Lumina".

1962       Se impune cu cartea de debut pentru copii „În ţara fluturilor".

1963      Apare a doua carte — „Soarele", publică alte proze în culegerile: „Cele
mai frumoase flori" şi „Cine-a spus că-s mititel?".

1964       Vede lumina tiparului ingenioasa carte „Băieţelul din coliba albastră"
ilustrată de Igor Vieru. Este primit în Uniunea Scriitorilor. Apare cartea „Pe lume" şi culegerea de folclor „Auraş-păcuraş" alcătuită de Spiridon Vangheli.

1966      Editează cartea „Balade" cu ilustraţiile lui Igor Vieru. Mai apar şi două
culegeri alcătuite de scriitor: „Hora gâzelor" (poezii scrise şi ilustrate de copii) şi
„Telefonul peştişorului".

      Purcede împreună cu Grigore Vieru la zămislirea unui Abecedar de suflet ca să aprindă câteva luminiţe în subterana în care se pomeniseră copiii. Încă nu ştiau câtă sănătate vor pierde luptând ani de zile cu toate Morile de Vânt care sprijineau regimul ce depersonaliza şi deznaţionaliza copiii noştri.

1967       La editura „Lumina" apare cartea „Isprăvile lui Guguţă" care avea să-1 facă cunoscut în toată lumea. Pictor Alexandru Hmelniţki.

1968        La Moscova este editat „Băieţelul din coliba albastră", la Chişinău -„Isprăvile lui Guguţă" în limba rusă.

O nouă surpriză pentru copii — mărgăritare din poezia universală selectate şi tălmăcite de Spiridon Vangheli şi adunate în cartea „Iepuraşul albastru". Scriitorul va mai dărui grădiniţelor o carte de căpătâi: „La noi la grădiniţă" (povestiri, versuri, scenete, jocuri), dar va avea mari neplăceri: i-a introdus în viaţa grădiniţelor pe George Coşbuc, Barbu Ştefănescu Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voineşti, Emil Gârleanu, Otilia Cazimir şi alţi clasici români. În acelaşi an apare cartea „Conăcării" (folclor de nuntă) alcătuită de Spiridon Vangheli. De necrezut, dar direcţia editurii „Lumina" apelează la instanţele superioare şi în consecinţă tot tirajul cărţii (30 de mii) e arestat, gata să fie dat la cuţit. Poveste veche — conţine şi conăcării „româneşti", ba mai mult chiar — la pagina 7 o trimitere la izvorul respectiv (o, Dumnezeule!) cui caractere latine. Vangheli găseşte argumentele necesare, va răzbate cu greu la comitetul central şi-1 va convinge pe Dumitru Cornovan să „elibereze" tirajul, dar în aceeaşi zi pleacă demonstrativ de la editură. Se angajează consultant literar la Uniunea Scriitorilor din Moldova. Timp de 25 de ani a condus Secţia Literaturi pentru copii a Uniunii Scriitorilor, împărtăşindu-le tinerilor din experienţa sa şi ajutându-i să-şi editeze cărţile.

1969       La Vilnus apar „Isprăvile lui Guguţă" în limba lituaniană, la Moscova se editează „Cuşma lui Guguţă", la editura „Lumina" — cartea „Ineluş-învârtecuş"
(folclorul copiilor) — selecţia Spiridon Vangheli şi Nicolae Băieşu.

1970       În sfârşit, după 4 ani de salahorie şi o luptă pe viaţă şi pe moarte cu toate instanţele regimului (33 de recenzii interne!), apare la editura „Lumina"
multaşteptatul ABECEDAR. Este singurul manual care a supravieţuit la noi, într-un
sfert de veac 1-au purtat în geantă aproape 2 milioane de copii.

La editura „Veselka" (Kiev) apar în limba ucraineană „Isprăvile lui Guguţă". „Guguţă" se numeşte primul film cu desene animate lansat de „Moldova-film".

1971       La concursul „Cea mai bună carte pentru copii" „Guguţă" e distins cu
premiul Unional.

Apare cartea „Ministrul bunelului" (Alte isprăvi de-ale lui Guguţă) — prezentare grafică de Isai Cârmu, editura „Lumina".

La editura „Liesma" din Riga vede lumina tiparului „Cuşma lui Guguţă" în limba letonă, la Mensk apar „Isprăvile lui Guguţă" în limba bielorusă. Kievul editează în ucraineană „Băieţelul din coliba albastră" ilustrată de copiii ucraineni, Moscova imprimă diafilmul „Moşii Crăciuni".

În acelaşi an la Chişinău apar două cărţi — selecţia Spiridon Vangheli: „Bună ziua, şcoală!" şi „Carte pentru toţi" — o carte de mare succes.

     1972      O nouă carte: „Columb în Australia" — prezentare grafică de Isai Cârmu, editura „Lumina". Un nou diafilm: „Banca lui Guguţă".

„Isprăvile lui Guguţă" apar la Moscova, Alma-Ata, Bişkek, Aşhabad respectiv în limbile rusă, kazahă, kirghiză şi turkmenă.

1973       Vede lumina tiparului celebra carte „Pippi Cioraplung" a scriitoarei suedeze Astrid Lindgren în tălmăcirea lui Spiridon Vangheli.

În acelaşi an la Tallin şi Bacu sunt editate „Isprăvile lui Guguţă" în limbile estonă şi azerbaidjană. Kievul reeditează această carte, iar Moscova reeditează „Cuşma lui Guguţă" în cunoscuta serie „Moi pervye knižki" cu un tiraj de l 800 000 de exemplare.

Tot în 1973 Spiridon Vangheli editează o impunătoare antologie de proză pentru copii: „Şezătoare în codru" care include, pe lângă perle de folclor şi clasică, peste 40 de scriitori de limbă română din Republica Moldova.

1974       La Rio de Janeiro scriitorul e distins cu Premiul Internaţional — Diploma de Onoare Andersen pentru cartea „Ministrul bunelului".

   „Isprăvile lui Guguţă" apar în limba armeană şi în limba tadjikă (farsi). ,.Ministrul Bunelului" e tradus în limba kazahă şi în limba lituaniană.

   Scriitorul este ales în Colegiul de redacţie al revistei unionale „Detskaâ literatura".

   Neobositul Spiridon Vangheli le dăruie cititorilor o nouă şi nemaipomenit de necesară antologie: „Copiii planetei" (pagini alese de proză universală pentru copii).

1975       „Primiţi urătorii?" (carte de sinteză în seria Biblioteca şcolarului, editura „Lumina").

O piesă pentru teatrul de păpuşi: „Bună seara, Steauă Polară" (culegerea „Pe scena şcolii").

În tălmăcirea lui Spiridon Vangheli apare celebra carte „Peter Pan şi Wendi" de James Barrie. La Moscova se reeditează „Guguţă" în seria „Moi pervye knižki".

Moldova-film lansează al doilea film cu desene animate: „Banca lui Guguţă".

1976       „Isprăvile lui Guguţă" sunt traduse în limba cehă. (Editura .Albatros"—Praha). La Kiev e reeditat „Băieţelul din coliba albastră".

E lansat filmul cu desene animate: „Guguţă — poştaş". La Moscova apare diafilmul „Pozna lui Guguţă".

„Literatura artistică" scoate de sub tipar a doua antologie a lui Spiridon Vangheli din literatura universală pentru copii: „Cercelul de argint".

1977       „Isprăvile lui Guguţă" apar la Boston, Tokyo, Ulan-Bator, Sofia şi Tbilisi respectiv în limbile: engleză, japoneză, mongolă, bulgară şi gruzină.

„New York Times", cunoscutul ziar american salută apariţia lui „Guguţă" în Statele Unite. Presa japoneză subliniază libertatea interioară şi farmecul lui Guguţă (ziarul „The Yomiuri", revista „Pedagogia în clasa IlI-a", revista „Pădurea şi educaţia")

1978       La editura „Lumina" apar două cărţi alcătuite de Spiridon Vangheli:
„Legenda mărţişorului" şi „Posidelki v kodrah".

„Isprăvile lui Guguţă" văd lumina tiparului la Berlin, iar la Bratislava „Guguţă” este editat în colecţia „Cheiţa de aur" care include cele mai valoroase cărţi din toate timpurile de pe glob.

Din Moscova mai vine un diafilm: „Cum a crescut Guguţă într-o noapte".

1979          Apare „Guguţă — căpitan de corabie" cu desenele lui Igor Vieru, editura „Literatura artistică". Riga îl reeditează pe „Guguţă" în limba letonă. „Cuşma lui Guguţă" apare în engleză, gudjurati (India) şi arabă.

1980        „Isprăvile lui Guguţă" sunt traduse în uzbekă (Taşkent) şi reeditate în
limba kirghiză (Bişkek).

„Guguţă — căpitan de corabie" apare la Chişinău (în limba rusă) şi la Moscova. Moldova-film lansează două filme cu desene animate: „Cadoul lui Guguţă"  şi „Guguţă-frizer".

Scriitorul e distins cu Premiul de Stat al Moldovei.

1981       O carte nouă: „Steaua lui Ciuboţel" — un alt erou, o altă ipostază a
copilăriei. Prezentare grafică de Lică Sainciuc. În acelaşi an mai văd lumina tiparului cartea: „Calul cu ochi albaştri" (povestiri, desene de Igor Vieru) şi antologia: „Fetiţa din Hiroşima" (din poezia universală pentru copii — selecţia şi tălmăcirea Spiridon Vangheli).

La Kiev sunt reeditate „Isprăvile lui Guguţă".

Moldova-film lansează un nou film cu desene animate: „Guguţă — căpitan de corabie".

La l iunie în Grădina publică din centrul capitalei se inaugurează Cafeneaua pentru copii GUGUŢĂ.

1982       Revista unională pentru copii „Murzilka" — un caz nemaipomenit în
Uniunea Sovietică — în 11 numere la rând tipăreşte în întregime cartea „Steaua lui
Ciuboţel".

„Guguţă—căpitan de corabie" e tradus în limba lituaniană şi kazahă. La Alma-Ata apare şi „Steaua lui Ciuboţel" în acelaşi volum cu Guguţă.

Premiul Ministerului învăţământului din Moldova pentru cartea „Steaua lui Ciuboţel". Conferirea titlului de Maestru Emerit al Artei din R.S.S. Moldovenească.

Fabrica de jucării din Durleşti confecţionează păpuşa „Guguţă”.

1983       Moare tatăl scriitorului, Ştefan Vangheli, născut în anul 1889.

Vede lumina tiparului cartea de sinteză „Guguţă şi prietenii săi", pictor Lică Sainciuc, editura „Literatura artistică".

La Boston, Tokyo şi Berlin se reeditează „Isprăvile lui Guguţă". La Mensk iese de sub tipar „Guguţă — căpitan de corabie" care e tradusă şi la Baku unde apare şi „Steaua lui Ciuboţel" (în acelaşi volum).

„Guguţă" e tradus în limba karakalpakă şi editat la Nukus.

La Chişinău e lansată insigna „Guguţă". Apare filmul cu desene animate: „Noaptea de Anul Nou".

Autorul vizitează Japonia. Are întâlniri de neuitat cu traducătorii şi cititorii săi în superbul Palat al Copilului din Tokyo, în oraşele Kyoto şi Osaka.

1984       „Steaua lui Ciuboţel" este editată la Berlin şi Moscova.

„Guguţă — căpitan de corabie" e tradusă în maghiară, franceză şi turkmenă. Moldova-film lansează „Măturătorii" — al optulea film cu desene animate din seria „Guguţă".

1985       „Literatura artistică" editează „Scrieri alese”, postfaţă — Mihai Cimpoi, prezentare grafică de Alexei Colâbneac.

„Isprăvile lui Guguţă" sunt editate la Bucureşti (editura „Ion Creangă") şi reeditate la Tokyo (editura „Dosin-sia"). „Guguţă—căpitan de corabie" apare în limba tadjikă (Duşanbe).

În Japonia apare şi „Steaua lui Ciuboţel" (editura „Fucuincan-sëtãn"). Ca şi Guguţă, Ciuboţel are mulţi admiratori în Japonia. Ziarul editurii „Holp" publică o recenzie cu titlul: „Ciuboţel — o carte de o rară prospeţime". Ziarul „Economia Japoniei" la rubrica „Cartea pentru copii" îşi întitulează recenzia semnată de Caico Sigaş „Steaua copiilor". Apariţia lui „Ciuboţel" o salută şi revista „Biblioteca pentru copii" şi „Tokyo — ziar matinal".

„Steaua lui Ciuboţel" este tradusă în Kirghizia, în Slovacia şi în Bulgaria.

În acest an vede lumina tiparului antologia prozei ruse pentru copii: „Băiatul trezit de privighetori". Selecţia şi cuvânt înainte de Spiridon Vangheli.

1986      La Budapesta, Riga şi Duşanbe e tradusă „Steaua lui Ciuboţel", pe care
Berlinul o reeditează. Praha îl reeditează pe „Guguţă", iar la Bratislava apare
Antologia prozei universale pentru copii în care este inclus şi Spiridon Vangheli.

La Chişinău vede lumina tiparului cartea „Privighetoarea".

în acelaşi an scriitorul vine cu o nouă antologie: „Povestea muntelui albastru" — o selecţie din proza estoniană pentru copii însoţită de cuvântul alcătuitorului.

Apare cunoscutul basm în proză „Doctorul Aoleu" de Kornej Čukovskij (după Ghiu Lofting) în tălmăcirea lui Spiridon Vangheli.

Scriitorul este invitat în Statele Unite ale Americii, se va întâlni cu cititorii săi la Boston, New York, Washington.

1987      O nouă apariţie la Erevan: „Guguţă — căpitan de corabie" într-un volum cu „Steaua lui Ciuboţel". Şi la Taşkent aceste două cărţi sunt editate împreună.

Moscova reeditează „Cuşma lui Guguţă" în seria de mare tiraj: „Moi pervye knižki", iar la Chişinău apare antologia prozei autohtone pentru copii: „Cele mai frumoase flori", în limba rusă, alcătuită de Spiridon Vangheli.

Editura „Literatura artistică" scoate de sub tipar „Privighetoarea" în limbile engleză, franceză, spaniolă, rusă.

Este invitat împreună cu soţia şi participă la Săptămâna literaturii pentru copii în Bratislava.

1988       Spiridon Vangheli e distins cu Premiul de Stat al Uniunii Sovietice.

În cuvântul rostit la Kremlin cu ocazia înmânării Premiului de Stat scriitorul remarcă: „Mă bucur că vremurile noi au trezit conştiinţa harnicului meu popor ce îşi recapătă acum sentimentul demnităţii naţionale şi sunt sigur că poporul meu va ieşi învingător din umilinţa şi înjosirea pe care i le-au adus regimul lui Stalin şi perioada stagnării"(Literatura şi arta, 1989, l ianuarie).

„Steaua lui Ciuboţel" e tradusă la Vilnus şi Kiev. La Tbilisi — o nouă ediţie în limba gruzină: „Ciuboţel" apare într-un volum cu „Guguţă".

1989       La editura „Literatura artistică" vede lumina tiparului cartea: „Pantalonia —ţara piticilor" ilustrată de Iurie Leu, precum şi volumul de sinteză „Măria sa Guguţă".

1990       Apare ABECEDARUL, refăcut în grafie latină. Pictor — Lică Sainciuc.
„Pantalonia — ţara piticilor" e declarată cea mai bună carte a anului la Concursul

organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova şi Departamentul pentru edituri, poligrafie şi comerţul cu cărţi.

La Bucureşti (editura „Ion Creangă") este editată „Moara veselă" („Steaua lui Ciuboţel").

La Chişinău apare „Băieţelul din coliba albastră" în grafie latină. Editura „Hyperion" scoate de sub tipar „Pantalonia — strana čudakov".

Scriitorul este invitat împreună cu soţia în Finlanda, are o întâlnire de suflet cu cititorii finlandezi la Biblioteca Naţională din Helsinki.

1991       În seria Biblioteca şcolarului editura „Lumina" lansează cartea „Ghiocica" în grafie latină.

La Helsinki apar „Isprăvile lui Guguţă" în limba Kalevalei. Cartea e apreciată de presa finlandeză. „Naţionalul şi universalul se împletesc de minune în această fermecătoare carte, care nu mai e a lui Vangheli, ci a literaturii universale", scrie traducătoarea Ulla-Liisa Heine.

Este ales Preşedinte al Centrului PEN din Moldova—filială a Asociaţiei Mondiale a Scriitorilor.

1992       Eseurile scriitorului, tipărite în „Literatura şi arta", contribuie la renaşterea naţională.

I s-a conferit titlul onorific Scriitor al Poporului din Republica Moldova.

La Chişinău se inaugurează Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă".

1993       Participă la Congresul Asociaţiei Mondiale a Scriitorilor care are loc la
Santiago de Compostela (Spania).

E lansat diafilmul „Cuşma lui Guguţă".

1994       Editura „Turturica" scoate de sub tipar „Guguţă şi prietenii săi" în două
volume cu grafie latină. Pictori: Igor Vieru, Octavia Ţarălungă, Boris Diodorov, Lică Sainciuc, Alexei Colâbneac, Iurie Leu.

Participă la Congresul Asociaţiei Mondiale a Scriitorilor de la Praha.

1995       Invitat de Literarisches Colloqvium Berlin, se află o lună de zile în Germania, lucrând cu traducătorul la tălmăcirea cărţii „Pantalonia — ţara năstruşnicilor" în limba germană. Alături de alţi colegi a susţinut lecturi publice.

Premiul „Carte — eveniment" al Salonului Naţional de Carte de la Chişinău pentru „Guguţă şi prietenii săi" în două volume.

Premiul „Carte frumoasă — cinste cui te-a scris" acordat de Centrul Cultural Francez din Iaşi pentru cartea „Guguţă şi prietenii săi".

1996      Fabrica de bomboane „Bucuria" îşi completează sortimentul cu ciocolata „Guguţă".

Se epuizează primul tiraj şi editura „Turturica" reeditează „Guguţă şi prietenii săi" în două volume, în acelaşi an cartea se editează şi într-un volum. E a 69-a ediţie a lui „Guguţă".

Scriitorul e distins cu Premiul „ Ion Creangă” al Academiei Române.

Este decorat cu Ordinul Republicii.

1997                          Premiul „Simpatia copiilor” al Salonului Internaţional de Carte pentru Copii de la  Chişinău pentru „Guguţă şi prietenii săi”. Participă la  Târgului de carte din Slovacia.

1998                           

1999                          Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Publică volumul “Tatăl lui Guguţă când era mic”. Laureat al premiului săptămânalului “Literatura şi arta” pentru 1999: pentru că rămâne a fi cel mai tradus scriitor al nostru.

2000                          Premiile “Cartea anului” şi “Simpatia copiilor” pentru volumul “Tatăl lui Guguţă când era mic”, acordate în cadrul Salonului Internaţional de carte pentru Copii, ediţia a IY-a.

2001                          Editează cartea-surpriză “Copii în cătuşele Siberiei”.               Premiul Uniunii Scriitorilor din România: Literatura pentru copii şi tineret -  Spiridon Vangheli “Copii în cătuşele Siberiei”.         Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru literatură pe anul 2001: Premiul special pentru întreaga activitate.

2002                          Editura Drofa din Moscova scoate de sub tipar cartea “Guguţă – kapitan korablâ”, în traducerea lui Vladimir Berestov şi  ilustrat de pictorul Boris Diodorov. Laureat al Premiului săptămânalului “Literatura şi arta” pentru 2002:  pentru că luminează copilăria atâtor generaţii.

2003                          În oraşul Padova, Italia  iese de sub tipar “Gugu” în  traducere de Beatrice Masini ( traducătoarea s-a învrednicit în 2002 de Premiul H.Ch. Andersen ca cel mai bun traducător) şi ilustrată de Marcella Brancaforte. Cartea a apărut în colecţia “I Gatti Bianchi” ( o colecţie de Cărţi citite cu toată familia). La Târgul Internaţional de Carte pentru Copii din Bologna, Italia (2-6 aprilie) are loc lansarea versiunii italiene a lui “Guguţă”. Cu ocazia evenimentului a fost invitat la Târg şi autorul.                                                              Scriitorul s-a desolidarizat de Ordinul Republicii.

2004                          Laureat al  premiului săptămânalului “Literatura şi arta” pentru anul 2004:  pentru marea literatură scrisă pentru cei mici.

2005                          Se învredniceşte de Premiul săptămânalului “Literatura şi arta”: pentru Proză.

      2006             Editează cele patru volume, numite şi manuale-fenomene cu titlul “Carte de   gândire şi citire”.

     2007            Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Proză  i se acordă scriitorului  pentru “Carte de  citire şi gîndire”.

                       În cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii, ediţia a XI-a                             i se acordă    Premiul “Ion Creangă”, instituit de Preşedintele

               Parlamentului Republicii Moldova pentru întreaga activitate în domeniul                    cărţii pentru copii.

 

*

Spiridon Vangheli în calitate de redactor: Vasile Alecsandri „Pasteluri"; Mihai Eminescu „Somnoroase păsărele"; Vladimir Beşleagă „Buftea" (1962), „Vrei să zbori la lună?" (1964); Ion Bolduma „Zbor de toamnă" (1968); Pavel Boţu „Război" (1965.); Aureliu Busuioc „Cizmele cocostârcului" (1967), „La pădure" (1967); Petru Cărare „Poiana veselă" (1963), „Stele verzi" (1967), „Trandafir sălbatic" (1965); Nicolae Costenco „Luci, soare, luci!" (1963), „Versuri" (1966); Liviu Damian „Comoara" (1964), „Sânt verb" (1968); Pavel Darie „Dor de mamă" (1968); Liviu Deleanu „Ala-bala-portocala", „De la mic la mare" (1968); Bogdan Istru „La vânătoare" (1964); Andrei Lupan „Mijatca" (1967); George Meniuc „Povestea vulpii" (1963), „Prichindel" (1968), „Cadran solar" (1966); Victor Prohin „Puiul de stea" (1968); Valentin Roşea „Auleu, e primăvară" (1966), „Ciuciulete — ghemotoc" (1964), „Doi răţoi şi un cocoş" (1962); Victor Teleuca „Insula cerbilor" (1966); Ion Vatamanu „Primii fulgi" (1962), „Monologuri" (1964), „La mijlocul ierbii" (1967); Grigore Vieru „Bună ziua, fulgilor" (1961), „Ce poezie ştii tu?" . (1961), „Făt-Frumos, curcubeul" (1961), „Ceasornicul pădurii" (1965), „Făguraşi" (1962), „Mulţămim pentru pace" (1963), „Poezii de sama voastră" (1966), „Versuri" (1965); Petru Zadnipru „Lume, dragă lume!" (1962), „Spionul" (1964), „Titirezul" (1962); Emil Loteanu „Chemarea stelelor" (1962); Vasile Leviţchi „Poezii" (1963); Şota Rustaveli „Voinicul în piele de tigru" (1966); Sergej Esenin „Poezii" ş. a.

A consultat şi a recomandat pentru editare cărţile scriitorilor: Aurel Ciocanu, Lidia Codreanca, lurie Colesnic, Nicolae Dabija, Constantin Dragomir, Iulian Filip, Ion Gheorghiţă, Ion Hadârcă, Lidia Hlib, Ion lachim, Lidia Istrati, Ştefan Melnic, Claudia Partole, Victor Pânzaru, Nelea Raţuc, Vasile Romanciuc, Nicolae Rusu, Aurel Scobioală, Arcadie Suceveanu, Titus Ştirbu, Efim Tarlapan.